stropi de Ciocolata calda

Degetele mici pastreaza caldura unui nor. Crengi de brad deasupra capului si sunt iar incaltata cu vechea ta pereche de bocanci. Sireturile imbarligate, sunt murdare acum de, dezamagirea ce s-a scurs de pe unghii. Cu picioarele stranse, imi adun camasa rupta de pe florile tale si ma cufund in puful meu de praf. Iti desparti buzele si arunci peste mine o intrebare, daca imi e bine. Parca in visare, cu un zambet murdar de picatura de ciocolata calda ce mi s-a prelins pe buze, incerc a ma ridica. Acum camasa pare mult mai sifonata si bocancii parca din ce in ce mai mari. Ma apropii de fantoma ce pare sa stea in fata mea, atat de nepasatoare si cu o expresie ce ma duce cu gandul, la spuma de ciocolata pe care doar ce am sorbit-o. Iti privesc bluza cea noua si incaltarile in care straluceste trecerea timpului. Buzele vor sa se deschida sa iti sopteasca raspunsul intrebarii dar... sorb iar din cana mea cu ciocolata calda, parca e mai buna acum cand... ceasul a batut iar, mai repede, apasator si cu stropi de roua. Incetez sa iti mai privesc incaltarile si picatura de seva ce iti inunda tampla. Imi adun toate frunzele ce au cazut pe picioarele mele si reusesc sa iti raspund: "Nu imi e bine."