vineri, 7 august 2009

Cantecul surd



Candva... am fost fericita si am aratat asta radiind. Odata am ascultat "cantecul" buzelor tale, iar acum tremur ori de cate ori mi-l reamintesc. In trecut am facut multe lucruri la impuls... am iubit fara regrete ori granite... am tanjit dupa un suras... am trait fiecare clipa ca si cand ar fi ultima. Visatoare, m-am indragostit de o privire... am tremurat in profunzimea bratelor tale... am fost vrajita ca un orb de un curcubeu. Acum imi reamintesc ce "a fost odata"... zambesc atunci cand telefonul suna si aud vocea ta. Candva am plans... am varsat picaturi sarate pentru simplul fapt ca te iubeam asa cum un surd iubeste sunetul. Am zambit desii in interiorul meu plangeam... Te-am iertat desii nimeni nu ar fi facut asta. Te-am incurajat sa te ridici desii eu eram la pamant... Te-am iubit desii tu ma urai... Iar acum mi-e dor de tine desii inima mea e inghetata. Odata... ti-am spus "ochii care nu se vad, nu se uita" si uite ca am avut dreptate.

2 comentarii:

  1. Daca zic frumos, la fel ar spune cu totii. Dar spun frumos. Asa cum nu o spun cu totii. Si-ti multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  2. "te iubeam cum un surd iubeste sunetul"..surdul..nu poate avea sunetul.tu poti avea iubirea aia..daca lupti:D..e simplu.e perfect.visele se indeplinesc uneori..

    RăspundețiȘtergere